AN IX, nr. 103-104, NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2002

SPIRITUALITATE

Luna Decembrie are o istorie la fel de indelungata ca si poporul roman. O celebreaza si dacii - cu un intreg cortegiu de sarbatori - numind-o An-Dar (Sfarsitul Anului) sau Neikoy (Batranul). Calendarul popular romanesc a mostenit multa vreme denumirile dacice, care au devenit prin modificare fonetica Andrea, Indrea sau Undrea, de la numele Sf. Andrei.
Decembrie este luna a zecea in calendarul roman (cu inceput de an la 1 martie) si luna a douasprezecea in calendarul iulian si gregorian (cu inceput de an la 1 ianuarie). Ea este prima luna a iernii, atat in calendarul oficial, cat si in cel popular.
In aceasta luna, plina de zapezi si de zurgalai, se praznuiesc datini si sarbatori mostenite din vremuri stravechi. Putine popoare sunt atat de conservatoare cu traditia lor ca romanii.

• Craiasa Zapezilor
In mitologia geto-dacilor, zana care aducea zapezile se numea Aurelia-Eftepir, adica Alba ca Zapada. Ea era o fata de imparat, logodita cu un flacau ce a fost prefacut de catre o vrajitoare intr-un arbore tanar si dalb (mesteacan). Fata 1-a asteptat pe logodnicul ei mult timp, a plans si 1-a jelit pana ce i-au albit cositele. Zanele au fast induiosate si au trecut-o in randul lor si au daruit-o cu aripi. Pentru ca fata apucase sa se imbrace in mireasa, aceleasi haine le poarta si astazi. Ea este Craiasa Zapezilor si locuieste in vazduh, deasupra norilor, intr-un palat cu totul si cu totul de clestar si de pietre scumpe.
La ea vin toti flacaii si fetele ce-au murit inainte de casatorie. In curtea palatului se afla o uriasa biserica de gheata, unde se fac slujbe si se inalta rugaciuni catre Dumnezeu, ca sa aduca pacea vesnica pe pamant. In noaptea Sfantului Andrei, toti acesti tineri incep un bal, care tine pana primavara. In timpul dansului, din aripile lor cad fulgi care se astern pe pamant sub forma de zapada. Din cand in cand, Craiasa Zapezilor coboara si ea pe pamant, pentru a-si cauta mirele printre copacii dalbi.

• Vorbe din batrani
- Daca padurea s-a innegurat, timpul se incalzeste; daca padurea vuieste, va ninge.
- Daca fumul iese din cos drept in sus, vine timp geros; daca se lasa in jos, urmeaza moina, daca nu este vant si fumul se lasa pana aproape de parnant, sa ne asteptam la zapada.
- Daca lemnele trosnesc in soba si flacara focului este rosie, vine ger mare, daca lemnele nu ard si iese fum, va fi moina.
- Daca pe 6 decembrie (Sf. Nicolae) este frig, urmeaza un an cu recolte bogate.
- Daca pe 12 decembrie (Sf. Spiridon) este soare, de Anul Nou va fi ger si cer senin; daca va fi nor si pe pomi promoroaca, de Anul Nou va fi cald si innorat.
- Daca in seara de 25 decembrie cerul va fi instelat, urmeaza un an cu o recolta buna de fructe, daca ziua va fi calda, primavara va fi rece.

• Sfanta Varvara - 4 decembrie (Patroana minerilor)
Pe 4 Undrea (decembrie) este Sfanta Varvara, echivalenta nimfei trace Abarbareea. In aceasta zi, gospodinele nu lucreaza, pentru ca ele si familiile lor sa fie aparate de boh. Se "imbarbureaza" copiù pe frunte, pe obraz si barbie cu semnul crucii, cu miere de albine, ca sa fie feriti de varsat si de bube. Se face si se coace turta dragostei. Aceasta zi se tine si pentru furtuni, caci daca lucrezi, se starnesc furtuni mari in timpul anului. Se da turta de pomana, cu canepa si cu felii de dovleac nefiert. In aceasta zi se mananca doar azima cu miere. Cine n-a zacut de varsat sa se fereasca de a manca fructe sau legume, caci va iesi varsatul tot asa de mare ca si fructul mancat.

• Sfantul Ierarh Nicolae
"Am auzit, Nicolae, de minunile tale si m-am spaimantat, ca de bucurie si de frica fiind cuprins, ce am a raspunde nu ma pricep. Ci tu, cu rugaciunile tale cele treze, lumineaza-mi mintea ca sa cant lui Dumnezeu, dimpreuna cu tine: Aliluia!"
Intre praznicele Bisericii si ale sarbatorilor crestinesti, traditia poporului nostru pune la loc de frunte Ziua Sfantului Ierarh Nicolae.
Sfantul Nicolae, facatorul de minuni, al carui nume se talmaceste "biruitor de popor, biruitor al raului", a trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximilian. A murit la 6 decembrie, anul 342. Din anul 1087, moastele Sfantului Nicolae se afla la Bari, in sudul Italiei, luate din Mira, ca sa nu cada in mainile musulmanilor. In secolul trecut, mana dreapta a Sf Nicolae a fost adusa si asezata in biserica "Sf Gheorghe" din Bucuresti, unde se afla si astazi. Despre Sf Nicolae, legenda populara spune ca este unul din cei care pazesc Soarele, alaturi de Sf Toader. Se spune ca Soarele, ingrozit de relele pe care le vede pe pamant, ar vrea sa fuga, de aceea Tatal Ceresc i-a pus pe cei doi sfinti sa-1 pazeasca. Dupa calendarul iulian, la 6 decembrie este solstitiul de iarna. Soarele este alungat de Sf Nicolae spre miazanoapte, pana ajunge la Sf Toader (echinoctiul de primavara). De aici, este alungat de Sf Toader spre miazazi. Sf Nicolae vine pe bolta cereasca calare pe un cal alb (aluzie la prima zapada cazuta). De asemenea, el stapaneste apele si este patron al corabierilor, pe care ii salveaza de la inec. El ii apara si pe soldati in razboi, ajuta vaduvele, copiii si fetele sarace la maritat, aduce cadouri copiilor, dar ii si pedepseste cu o nuielusa, atunci cand nu sunt cuminti. Are mare trecere pe langa Dumnezeu. La marile sarbatori crestine, cand se deschide Cerul, sfantul ar putea fi vazut stand la masa cu Dumnezeu.
De unde vine obiceiul ca, la 6 decembrie, de Mos Nicolae, copiii sa primeasca daruri? De la neasemuita darnicie a sfantului care, dupa moartea parintilor sai, a impartit considerabila avere mostenita celor saraci. In ziua aceasta, copiii primesc multe dulciuri. Turta dulce este la loc de cinste.

• Postul Craciunului
Este perioada de 40 de zile de dinaintea Craciunului. El se numeste si Postul Nasterii Domnului. Incepe la 15 noiembrie si se termina pe 24 decembrie. Pentru aceasta perioada, Biserica a instituit o serie de interdictii alimentare si de comportament. Aceste reguli aduce aminte crestinilor de patriarhii si dreptii din Vechiul Testament, care au petrecut timp indelungat in post si rugaciune, in asteptarea si nadejdea venirii lui Mesia. Totusi, Postul Craciunului este mai putin sever decat celelalte. (Numai intre 20-24 decembrie este mai aspru.) Daca lunea, martea sau joia cade serbarea vreunui sfant cu doxologie mare, se dezleaga la peste, iar miercurea si vinerea, in acest caz, se dezleaga la ulei si vin. Daca se intampla ca miercuri si vineri sa fie un sfant cu priveghere (5, 6, 9, 12 si 13 decembrie), ori Hramul Bisericii, atunci se dezleaga la peste, ulei si vin. In aceasta perioada se fac sezatori, se formeaza cetele de colindatori, se invata colinde, se fac claci si multe glume pe seama fetelor.

• Sfantul Ignat - 20 decembrie (Macelul porcilor)
La 20 Undrea e Sfantul Ignat sau Ignatul, cand se taie porcii pentru Craciun. Se face pomana porcului. E bine sa te manjesti cu sange de porc pe fata, ca sa fii sanatos peste an. Traditia spune ca porcii viseaza cu o saptamana inainte ca vor fi taiati si incep sa slabeasca. Se spune ca nu este bine sa tai porcul in zi de luni sau vineri. Porcului taia i se smulge parul de pe spinare si se moaie in sange, sa nu i se stinga neamul. Capatana se duce in casa, cu ratul in spate, sa nu se sparga oalele. Daca in inima porcului se gaseste mult sange inchegat, este semn ca stapanul va avea noroc de bani. Untura de la porcul negru este buna pentru leacuri. Sfintita de preoti la Boboteaza, se folosea pentru ungerea mortilor, despre care se banuia ca vor deveni strigoi. Femeile insarcinate tin sarbatoare pentru ca sa dea nastere la copii intregi la trup si la minte. Daca nu ai porc de Ignat, e bine sa tai o pasare: vazand sange in ziua aceasta, esti ferit de boli si necazuri tot anul.

Prof Gabriela Barbu
(Formula As, nr. 47/1999)

de Marian Costache

Da-mi, Doamne, puterea
iubirii depline,
Si da-mi cunoasterea
Tainelor crestine.

Da-mi, Doamne, curajul
renuntarii la cele lumesti,
Si fa din mine pajul
ostilor ceresti.

Da-mi, Doamne, smerenia
umilintelor sfinte
Si da-mi curatenia
gandului din minte

Da-mi, Doamne, forta
de-a lupta cu cel rau,
Si aprinde-n mine torta
Cuvantului Tau.

Back