Buletinul "Calea de lumina"
AN I, nr. 7 - NOEMBRIE 1994 -
S I N A X A R (din Vietile Sfintilor)
SFINTI ROMÂNI
(Rezumatul Conferintei publice din 28 Septembrie 1994)
Biserica Ortodoxa, ca si cea Catolica, întelege prin sfinti pe
acei crestini desavârsiti, cu o credinta deosebita, care si-au dedicat viata lui Hristos,
au trait în curatenie trupeasca si sufleteasca, au practicat virtutea si au fost
învredniciti, în viata sau dupa moarte, cu darul facerii de minuni. Intre sfinti, pe
primul loc este Sfânta Fecioara Maria, Nascatoare de Dumnezeu, apoi Sfântul Ioan
Botezatorul, cel mai mare prooroc, Sfintii Apostoli, Sfintii Martiri, Sfintii
Marturisitori, Sfintii Ierarhi, Sfintii Cuviosi si Dreptii.
Canonizarea este actiunea prin care Biserica a trecut oficial în rândurile sale
pe sfinti, le-a dedicat un cult public, le-a orânduit slujbe, le-a pictat icoane, unele
biserici au fost ridicate pe mormintele martirilor, antimisele cuprind parti din moastele
lor, crestinii le poarta numele, iar ziua mortii lor fizice este considerata ziua nasterii
la ceruri.
De-a lungul bimilenarei sale istorii, Biserica Ortodoxa Româna a efectuat pâna acum
numai trei canonizari oficiale.
Prima, la 16 August 1517, când a fost trecut în rândul sfintilor Mitropolitul
Ungro-Valahiei NIFON al II-lea, fost Patriarh Ecumenic (+ 11 August 1508).
A doua, între 10 si 23 Octombrie 1955, cu prilejul aniversarii a 70 de ani de
autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române, când - urmând hotarârii Sfântului Sinod din
28 Februarie 1950 - au fost canonizati :Sfântul Ierarh CALINIC de la Cernica (+ 11
Aprilie 1868) ; Sfintii Ierarhi Marturisitori ILIE IOREST (+ 12 Aprilie 1678) si SAVA
BRANCOVICI (+ 24 Aprilie 1683), Mitropolitii Transilvaniei ; Sfintii Cuviosi
Marturisitori VISARION SARAI, SOFRONIE de la Cioara si Mucenicul OPREA MICLAUS
din Saliste (21 Octombrie), aparatori ai Ortodoxiei ardele-ne în secolul al XVIII-lea.
Sfântul Ierarh IOSIF cel NOU de la Partos, Mitropolitul Banatului (+ 15 Au-gust
1656) a fost canonizat în anul 1956.
Tot în 1955 s'a generalizat cultul unor sfinti ale caror moaste se afla în România, si
anume : Sfântul Dimitrie Basarabov (+ 27 Octombrie 1204); Sfânta Cuvioasa
Paraschiva de la Iasi (+ 14 Octombrie 1054); Sfânta Cuvioasa Filofteia de la
Curtea de Arges (+ 7 Decembrie 1218) ; Sfântul Grigore Decapolitul de la Bistrita
olteana (+ 20 Noiembrie 842) ; Sfântul Nicodim cel sfintit de la Tismana (+ 26
Decembrie 1406); Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (+ 2 Iu-nie 1330), ale carui
moaste au fost aduse de la Cetatea Alba la Suceava de catre Alexandru cel Bun la 24 Iu-nie
1402 ; Sfântul Ioan Valahul sau Românul (+ 12 Mai 1662), canonizat de Patriarhia
Ecumenica.
A treia, la 21 Iunie 1992, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a
procedat la o importanta serie de noi canonizari, si anume : 19 noi sfinti au fost
înscrisi în calendarul liturgic al Bisericii noastre, 7 sfinti a caror cinstire
locala fusese recunoscuta în anul 1955 si-au vazut cultul generalizat în întreaga
Biserica si 37 sfinti cinstiti în alte Biserici Ortodoxe au fost adaugati la
sinaxarul Bisericii noastre. In sfârsit, s'a instituit Duminica tuturor sfintilor
români, ce se va praznui în fiecare an în a doua Duminica dupa Rusalii.
CAPITOLUL I
- SFINTI DACO-ROMANI, secolele III si IV - (canonizati în 1992)
Pamântul românesc, mai ales cel dobrogean, a fost sfintit
de timpuriu de sângele martirilor, al caror nume s'a pastrat în martirologiile, mineele
si sinaxarele Bisericii, confirmate uneori de descoperirea moastelor lor (Niculitel,
1971).
Cei mai multi apartin perioadei împaratilor romani persecutori, Diocletian
(285-305), Galeriu (305-311) si Liciniu (308-321) fiind martirizati în cetatile Scythiei
Minor, adica Dobrogei sau cele situate de-a lungul Dunarii.
1.- Sfintii Martiri EPICTET si ASTION (+ 7 Iulie 290) la Halmyris (azi
Dunavat). Actul lor martiric este important fiind primul din literatura aghiografica
dobrogeana si singurul document despre episcopul Evanghelicus de Tomis, asupra
existentei caruia exista unele rezerve.
2.- Sfintii Mucenici PASICRATE si VALENTION, (24 Aprilie), IULIU
Veteranul (27 Mai), NICANDRU si MARCIAN (8 Iunie), precum si ISIHIE
(15 Iunie) martirizati la Durostorum (azi Silistra) în 298.
3.- Sfântul DASIUS (+ 23 Noiembrie 303), martirizat la Axiopolis (azi
Hinog-Cernavoda).
4.- Sfintii Martiri de la Niculitel ZOTIKOS, ATTALOS, KAMASIS si PHILIPOS
(+ 4 Iunie 304) la Noviodunum (Isaccea), descoperiti în 1971 într'o cripta sub altarul
unei bazilici cu trei nave, datând de la sfârsitul secolului al IV-lea. Numele lor
fusese zgâriat în mortarul umed, în greceste. Importanta descoperirii este enorma,
fiind prima descoperire de moaste de martiri la noi, confirmati de documentele
aghiografice; bazilica de aici este cea mai veche de pe teritoriul românesc si are cel
mai vechi "martyrion" descoperit pâna astazi. Moastele sunt pastrate la
mânastirea Cocosu din judetul Tulcea.
5.- Sfântii Mucenici diac. Donat, pr. ROMUL, diac SILVAN, sI VETUST (+ 21 August
304) la Sirmium (Mitrovita).
6.- Sfântul Mucenic LUP (+23 August 304) la Novae (azi Sistov).
7.- Sfântul Mucenic IRINEU , episcop de Sirmium (+ 6 Aprilie 304), la Smirmium.
8.- Sfintii Mucenici CLAUDIU, CASTOR, SEMPRONIAN si NICOSTRAT (+ 9 Noiembrie 304)
la Sirmium.
9.- Sfântul Mucenic HERMES (+ 31 Decembrie 304) la Bononia.
10.- Sfintii Mucenici ERMIL si STRATONIC (+ 13 Ianuarie 304) la Singidunum
(Belgrad).
11.- Sfântul Mucenic MONTANUS, preot, cu sotia sa Maxima (+ 26 Martie 304)
la Singidunum
12.- Sfântul EMILIAN de la Durostorum (+ 18 Iulie 362), militar martirizat pentru
vina de-a fi marturisit ca este crestin.
13.- Sfântul SAVA de la Buzau, zis Gotul (+ 12 Apri-lie 372), martirizat de goti.
Moastele sale au fost mutate în Capadocia la cererea Sfântului Vasile cel Mare (+ 379)
în timpul lui Vetranion, episcop de Tomis.
14.- Sfântul VETRANION, episcop de Tomis (+ 25 Ianuarie 381), cunoscut în istorie
pentru conflictul cu împaratul Valens din anul 369, la Tomis : Valens era arian, deci
eretic, negând divinitatea lui Iisus. Date despre Vetranion ne dau istoricii bisericesti
Sozomen si Teodoret din Cyr. Vetranion este autorul Epistolei
"Bisericii din Gothia catre cea din Capadocia", redactata în greca, fiind prima
lucrare scrisa de pe teritoriul românesc (M. Pacurariu). Sunt atestate legaturile
bisericesti între Tomis si Cezareea Capadociei, pastorita de Sfântul Vasile cel Mare.
15.- Sfântul TEOTIM I, episcopul Tomisului (+ 20 Aprilie 407) despre care ne dau
stiri Sozomen si Ieronim, care scria "hunii învata de la el psaltirea, iar
frigurile Scythiei se încalzesc de caldura credintei". Important pentru
legaturile bisericesti cu Sfântul Ioan Gura de Aur, pe care l'a aparat la sinodul de la
Constantinopol din anul 403.
16.- Sfântul NICETA de Remesiana (+ 7 Ianuarie 414), episcop sud-dunarean în
comuniune canonica cu Roma, unde a facut vizite în anii 398 si 402, prieten cu Sfântul
Paulian de Nola, care-i reliefeaza opera de misiune crestina si de romanizare la Dunare.
Sfântul Niceta este autorul unor lucrari teologice în latina si al imnului Te Deum
Laudamus, care nu trebuie confundat cu slujba cu acelas nume savârsita la unele
solemnitati bisericesti.
17.- Sfântul IOAN CASIAN (+ 28 Februarie 435), monah dobrogean "de neam
scit" cum scrie Ghenadie al Marsiliei si "roman dupa patrie" cum
precizeaza Fotie. A trait mai mult în Occident, a fost prieten cu Papa Leon I, iar în
anul 415 a întemeiat la Marsilia doua mânastiri, una de calugari si alta de maici. Aici
va scrie lucrari teologice în latina. Este important ca aparator si prieten a Sfântului
Ioan Gura de Aur, ca organizator si legislator al monahismului apusean si ca "unul
din primii mesageri ai spiritualitatii românesti peste hotare" (Marcu Banescu).
Moastele sale se afla în bazilica Sfântul Victor din Marsilia.
CAPITOLUL II
- SFINTI CU MOASTE ÎN ROMÂNIA -
Pe teritoriul României se afla o serie de moaste de sfinti -
greci, bulgari, sârbi etc. - aduse de Voievozi piosi, al carui cult a fost generalizat
în toata Tara în anul 1955 odata cu canonizarea primilor sfinti români. Ei au fost
"împamântaniti" de evlavia populara si sunt cinstiti "ca pe ai
nostri" de credinciosi.
1.- Sfântul GRIGORE DECAPOLITUL de la Bistrita (+ 20 Noiembrie 842), originar din
Irinoupolis, Asia Mica, cu darul facerii de minuni. Moastele sale, salvate de calugari în
anul 1453, au fost duse în Serbia, de unde, în anul 1498, credinciosul boier Barbu
Craiovescu, care era casatorit cu o principesa sârba, le-a adus la Bistrita olteana, unde
se afla si astazi si continua sa faca minuni, de exemplu potolind secetele sau molime ca
cea din anul 1765.
2.- Sfânta Cuvioasa PARASCHIVA de la Iasi (+ 14 Octombrie 1054), originara din
Epivatul Traciei, traitoare la Constantinopol si-n Tara Sfânta. Moastele sale au
peregrinat la Târnovo, Belgrad si Constantinopol, de unde au fost aduse la Iasi de
domnitorul Vasile Lupu în anul 1641, pentru a împodobi biserica Sfintii Trei Ierarhi.
Ele se afla azi la catedrala mitropoliteana din Iasi si multe minuni s'au savârsit la
racla Sfintei, între care si salvarea dintr'un incendiu.
3.- Sfântul DIMITRIE BASARABOV sau cel Nou (+ 27 Noiembrie 1204), originar din
satul Lom, Bulgaria, traitor în pestera, cu darul facerii de minuni. Moastele sale se
afla în catedrala patriarhala din Bucuresti din anul 1774, când au fost rascumparate de
la rusi de mitropolitul Grigore al Ungrovlahiei si de negustorul Hagi Dimitrie. Mâna
dreapta a Sfântului se afla la Lavra Pecerska din Kiev.
4.- Sfânta Mucenita FILOFTEIA de la Arges (+ 7 Decembrie 1218), o fecioara ucisa
la 12 ani de tatal sau, lânga Târnovo, deoarece practica milostenia, postul si
rugaciunea. Domnitorul Mircea cel Batrân le-a adus de la Vidin la Curtea de Arges în
anul 1396, un-de se afla si astazi în paracliserul mânastirii lui Neagoe Basarab.
5.- Sfântul IOAN cel NOU de la Suceava (+ 2 Iunie 1330), originar din Trebizoda,
Asia Mica, ucis de musulmani la Cetatea Alba. Moastele sale au fost aduse la Suceava de
domnitorul Alexandru cel Bun în anul 1402, la un an dupa întemeierea Mitropoliei
Moldovei.
6.- Cuviosul NICODIM cel SFINTIT de la Tismana (+ 26 Decembrie 1406). Este
reorganizatorul monahismului românesc, întemeietorul mânastirilor Vodita (1370) si
Tismana (1375). Mormântul sau se afla la Tismana din anul 1406.
7.- Sfântul NIFON II al Ungrovlahiei, fost Patriarh ecumenic (+ 11 August 1508).
Pastoreste la Târgoviste între anii 1503 si 1505, sub domnitorul Radu cel Mare. A
reorganizat ierarhia munteana hirotonind episcopi la Buzau si Râmnic. Moastele sale sunt
aduse la Arges în anul 1515 de domnitorul Neagoe Basarab. Este canonizat oficial la 16
August 1517, dupa sfintirea bisericii mânastirii Arges. Mâna si capul se afla astazi în
catedrala mitropolitana din Craiova.
CAPITOLUL III
- SFINTI ROMÂNI -
A.- Canonizati de Biserica Ortodoxa Româna în 1955 -
1956
1.- Sfântul Ierarh CALINIC de la Cernica (+ 11 Aprilie 1868), staret aici timp de 32
de ani, apoi episcop de Râmnic. Ctitor a sapte biserici si trei paraclise, iubitor de
cultura si de carte, a zidit biserica Sfântul Gheorghe de la Cernica, biserica
mânastirii Pasarea, noua catedrala din Râmnicul Vâlcea. A tiparit numeroase carti de
slujba, a întemeiat biblioteci si seminarii, a fost membru al Divanului Ad-hoc. Om
milostiv, traind în saracie desavârsita, monah riguros, Calinic a savârsit numeroase
minuni. Moastele sale se afla la Cernica.
2 - 3.- Sfintii Marturisitori ILIE IOREST si SAVA BRANCOVICI, mitropolitii
Transilvaniei, aparatori ai Ortodoxiei locale în fata încercarilor de calvinizare a
principilor vremii. Iorest a fost alungat din scaun, închis si maltratat. Moare la Putna
la 12 Martie 1678. A fost promotor al legaturilor cu Moldova si cu Rusia pravoslavnica.
Brancovici a cunoscut aceeasi soarta, mai ales în urma sinodului de la Alba Iulia din
1675 vizând si înlocuirea slavonei din cult.
Indepartat din scaun, închis si torturat, este ucis la 24 Aprilie 1683. Canonizati la
Alba Iulia.
4.- Sfântul Ierarh IOSIF cel NOU de la Partos, mitropolitul Banatului. (+ 15 August
1656), originar din parinti aromâni din Raguza, traitor la Athos, mitropolit de
Timisoara între anii 1650 si 1653, facator de minuni (stingerea prin ploaie venita din
senin a unui mare incendiu ; vindecarea a 11 bolnavi la Partos etc.). Canonizat oficial la
6 Octombrie 1956, la Timisoara.
5 - 6 - 7.- Cuviosii Marturisitori VISARION SARAI, SOFRONIE de la Cioara si Mucenicul
OPREA MICLaUS (21 Octombrie), aparatori ai Ortodoxiei ardelene împotriva unirii cu
Roma din 1700.
B.- Sfinti canonizati de Biserica Ortodoxa Româna în anul 1992
1.- Sfântul Cuvios GHERMAN din Dobrogea (+ 29 Februarie), traitor în secolele al
IV-lea si al V-lea, prieten cu Sfântul Ioan Casian (+ 435), pe care l-a în-sotit, dupa
anul 380, în calatoriile acestuia în Rasaritul crestin (Palestina, Egipt si
Constantinopol) si apoi la Roma.
2.- Sfântul Ierarh GHELASIE de la Râmeti (+ 30 Iunie), primul Ierarh ortodox
cunoscut si atestat documentar în teritoriile intercarpatice, al carui nume a fost
descoperit în anul 1978 pe o inscriptie pe peretele bisericii mânastirii Râmeti, si
anume : "Arhiepiscopul Ghelasie, zugravul Mihul din Crisul Alb si anul 1376".
3.- Sfântul LEONTIE de la Radauti (+ 1 Iulie 1430) întemeietorul primei sihastrii
cunoscute din nordul Moldovei, adus episcop la Radauti de Alexandru cel Bun, apoi retras
la sihastria de pe Valea Putnei.
4.- Sfântul Cuvios DANIIL SIHASTRUL (+ 18 Decembrie 1482), sfetnic al lui Stefan cel
Mare, despre care cronicarul Ion Neculce scria ca dupa retragerea lui Stefan de la Valea
Alba din anul 1476, Daniil l-a sfatuit sa adune oaste noua, sa-i bata pe otomani si sa
construiasca o mânastire cu hramul Sfântul Gheorghe, purtatorul de biruinta; ceea ce
Marele Voivod a facut în anul 1488, construind Voronetul, "Sixtina Orientului".
5.- Drept credinciosul voievod STEFAN cel MA-RE si SFÂNT (+ 2 Iulie 1504), cel care a
purtat 47 de razboaie pentru neatârnarea tarii si a construit 44 de mânastiri si
biserici, numit de Papa Sixt IV, "Atletul lui Hristos".
6.- Sfântul Cuvios IOAN de la Prislop (+ 13 Septembrie), traitor în secolele al
XV-lea si al XVI-lea într'o chilie sapata în piatra în apropierea mânastirii Prislop,
om al ascezei, postului si rugaciunii.
7.- Sfânta Cuvioasa TEODORA de la Sihla (+ 7 August), pustnica din tinutul Neamtului
la sfârsitul secolului al XVII-lea si începutul celui de-al XVIII-lea, care a trait
multi ani într'o pestera lânga care în anul 1725 s'a ridicat schitul Sihla.
8 - 13. Sfintii Martiri CONSTANTIN VODa BRÂNCOVEANU, ce cei patru fii :
CONSTANTIN, SERBAN, RADU si MATEI, precum si sfetnicul IANACHE (+ 15 August 1714), ucisi
de sultan deoarece au refuzat sa treaca la religia musulmana, una din cele mai zguduitoare
tragedii din istoria noastra. Cronica vremii a pastrat cuvintele îmbarbatatoare catre
copii : "Fiilor, aveti curaj ! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta
pamânteasca. Nu ne-au ramas decât sufletele ; sa nu le pierdem si pe ele, ci sa le
aducem curate în fata Mântuitorului nostru Iisus Hristos".
14.- Sfântul Ierarh Martir ANTIM IVIREANUL (+ 27 Septembrie 1716), originar din
Georgia, cel mai învatat si mai talentat mitropolit Ungro-Valah, mare predicator si
slujitor al Bisericii Ortodoxe rasaritene, patriot luminat, cel care prin tipariturile
sale a desavârsit procesul de românizare a slujbelor bisericesti.
15.- Sfântul Ierarh IOSIF Marturisitorul de Maramures (+ 24 Aprilie), mare aparator
al Bisericii Ortodoxe din Transilvania în secolul al XVIII-lea.
16 - 17.- Sfintii Preoti Marturisitori IOAN din Gales si MOISE MACINIC din Sibiel (+ 21
Octombrie), morti pentru credinta în închisoarea Kufstein, Austria, în secolul al
XVIII-lea.
18.- Sfântul Cuvios ANTONIE de la Iezeru-Vâlcea (+ 23 Noiembrie), cel mai renumit
sihastru al Olteniei din secolul al XVII-lea, daruit de Dumnezeu cu darul
mai-înainte-vederii si al vindecarii suferintelor omenesti, traitor 28 de ani într'o
pestera, în asceza, post si rugaciune.
19.- Sfântul Cuvios IOAN IACOB de la Neamt, sau Hozevitul (+ 5 August 1960), pusnic
în Tara Sfânta, mai întâi la mânastirea Sfântul Sava, apoi la schitul românesc de
la Iordan si, în sfârsit, la mânastirea Sfântul Gheorghe Hozevitul, retras sapte ani
într'o pestera, autor de poezii religioase si meditatii.
Moastele sale, dezvelite în 1980, n'au cunoscut putreziciunea. Biserica Ortodoxa Româna
trateaza cu Patriarhul Ierusalimului aducerea lor la Neamt.
C.- Sfinti canonizati de alte Biserici
1.- Cuvioasa TEOFANA Basarab, secolul al XIV-lea, fiica domnitorului Basarab I, sotia
tarului bulgar Ivan Alexandru, calugarita la Vidin, asceta, traitoare de virtuti.
Canonizata de Biserica Bulgara.
2.- Fericitul IEREMIA VALAHUL (+ 5 Martie 1625), moldovean, catolic, traitor la
Napoli, exemplu de slujire a semenilor, facator de minuni. Canonizat de Biserica
Romano-Catolica în anul 1983.
3.- Sfântul IOAN VALAHUL, zis Românul (+ 12 Mai 1662), robit de turci în 1659 si
ucis la Constantinopol. Canonizat de Patriarhia Ecumenica.
4.- Cuviosul PAISIE VELICIKOVSKI de la Neamt (+ 15 Noiembrie 1794), staret carturar,
traitor al spiritualitatii monahale, traducator din Sfintii Parinti.
Canonizat de Biserica Rusa la 6 Iunie 1988 si de Biserica noastra în 1992.
5.- Sfântul Ieromonah ANTIPA de la Calopodesti (+ 10 Ianuarie 1882), traitor la
Athos, apoi la mânastirea rusa Vallamo. Canonizat de monahii rusi de la Athos în anul
1906 si de Biserica Ortodoxa Româna în anul 1992.
ÎNCHEIERE
Despre Sfintii români s'au scris si se vor mai scrie pagini nenumarate. Istoricii au
spulberat colbul de pe manuscrisele îngalbenite ale vremii pentru a-i încadra în
coordonatele permanentei românesti ; hagiografii le-au alcatuit vietile, grijulii sa nu
le uite sirul faptelor minunate cu care i-a binecuvântat Dumnezeu ; teologii au cautat sa
le sintetizeze doctrina bazata pe Scriptura si pe Parintii Bisericii ; imnografii si-au
acordat lira sufletului pentru a le înalta imnuri, condace si tropare care sa le reflecte
personalitatea ; pictorii le-au zugravit icoane, încercând sa surprinda flacara
credintei din priviri, aspra asceza din colorit sau bucuria unirii cu Hristos din zâmbet,
iar scriitori, mai ales aceia cu Dumnezeu în suflet, care parca si-au înmuiat pana în
azurul gratiei, le-au dedicat pagini ce mângâie sufletele si înroureaza privirile.
Dar Martirologiul Neamului Românesc nu va fi niciodata complet fara numele Ierarhilor
Români - sase ortodocsi, în frunte cu Patriarhul Nicodim (+ 1948) patru romano-catolici
sau sapte greco-catolici, fara acela al preotilor, monahilor sau credinciosilor care au
"mucenicit" în temnitele regimului comunist, la canal sau în alte locuri de
trista amintire, ucisi de foame, de frig sau torturi, fizice si morale, mai ales pentru ca
au continuat sa considere pe Iisus Hristos ca unicul Domn si Stapân al lumii. Iar alaturi
de ei, numele sutelor de tineri care si-au dat viata în Decembrie 1989 pentru libertate,
credinta si adevar.
Biserica Ortodoxa Româna are datoria morala sa-i canonizeze pe toti într'o zi, pe care o
dorim cât mai apropiata.
Preot Dr. CEZAR VASILIU