Puncte de vedere

POSTUL MARE

Fiecare dintre noi - ca fiinta umana - are nevoie de a se identifica în cadrul unei societati cât mai civilizate. Chiar si acei indivizi certati cu bunele maniere sau cu legea nu se pot izola si trai fara beneficiile pe care le ofera civilizatia.
Emigranti sau autohtoni - francofoni si aglofoni, în mijlocul carora traim -, îsi manifesta în diverse forme identitatea si apartenenta unei colectivitati. Prin actul Creatiei, Dumnezeu a daruit omului capacitatea de identificare si ierarhizare în cadrul colectivitatii. Pustnicii se reculeg în desert si pustietate ca prin post si rugaciune sa se poata simti mai aproape de Creator. Ceilalti cautam aceiasi apropire prin postul si rugaciunea individuala si colectiva.
Identificarea individuala în cadrul unei colectivitati o gasim în asociatii politice, culturale si religioase, precum si în grupuri de cunostinte si prieteni. Uneori, însa, problema financiara sau alteori ranchiune ascunse fac ca migrarea de la o colectivitate sau alta sa fie mare. De aici s'a nascut ideea lipsei de unitate a românilor din Exil. Nu stiu cum sunt altii, dar noi, românii, avem doua metehne : suntem aici, dar traim înca în România, si avem sufletul mutilat de îngradirile sistemului din care venim. Putini din cei ce au avut sansa de a trai pe aceste meleaguri în ultimii 50 de ani, s'au desprins de prima meteahna -, iar pe-a doua au cunoscut-o mai putin sau deloc -.
Acum vreo trei ani a aparut - ca o necesitate a identificarii sociale si profesionale - «Asociatia inginerilor români din Canada», care - cred -a si murit în scutece, din cauza - în primul rând -al cotizatiei : românul vrea sa aiba mult, daca se poate pe gratis ! M-am mirat, aflând ca recent a luat fiinta «Asociatia studentilor români de la Universitatea McGill» - asociatie cu scop cultural. De mirare este faptul ca o studenta a avut ideea si initiativa realizarii acestei Asociatii. Gestul este laudabil, mai ales prin faptul ca scopul asociatiei este «de a organiza activitati cu caracter istoric si cultural- artistice» - cum reiese din scrisoarea-anunt difuzata la cele trei biserici ortodoxe românesti din Montreal. Necesitatea unei identificari în masa studenteasca, precum si mostenirea cultural-istorica au dus la crearea Asociatiei. Personal, dupa ce am trecut prin deziluziile unei initiative personale - revista Conexiuni -, ma îndoiesc ca în afara de promisiuni, Asociatia sus mentionata va primi mai multa atentie din partea comunitatilor românesti din metropola.
Calitatea sociala a nucleului face sa existe colectivitatea. Migrarea unora dintre membri este inevitabila, prin faptul ca acestia nu si-au gasit înca acea multumire sufleteasca a emigrantului, sintetizata într'un loc de munca satisfacator si stabil, o siguranta a zilei de mâine sau ambele metehne amintite ulterior sunt cele ce-l fac sa fie în continua nemultumire si de aici cautarea unui loc, al unei identificari.
Sigur, firile sunt diferite, cultura fiecaruia este diferita, baza culturala sau, uneori, cei sapte ani de-acasa lasa de dorit, dar cu totii avem puncte comune : suntem mutilati, suntem emigranti, suntem muritori, avem merite si defecte.
Perioada care o traim acum, cea a Postului Mare, trebuie sa ne împace unii cu altii, trebuie sa ne faca mai îngaduitori, mai iertatori fata de aproapele nostru, caci perioada Postului Pastelor nu se rezuma la o curatenie trupesca prin eliminarea mâncarurilor de dulce, ci trebuie sa aducem în sufletele noastre acea împacare si liniste dintre noi. Sa îndepartam dusmania si ura, implantând în noi porunca biblica - pe care deseori o uitam - «Iubeste-ti aproapele»

Hristos a Înviat !