PERSONALITaTI CULTURALE ROMĀNESTI

ELENA GHICA - DORA D'ISTRIA -
(22 Ianuarie 1828 - 11 Noiembrie 1888)

O placa comemorativa de marmura, umbrita de doi uriasi palmieri ce adapostesc astazi vila d'Istria din Florenta - trecuta īn proprietatea orasului italian, din 11 Noiembrie 1888 -, indica ultimul popas al celebrei scriitoare europene, a marei noastre patrioate, iluminista Elena Ghica, care si-a luat pseodonimul de Dora d'Istria, de la numele antic al Dunarii.
Elena Ghica s'a nascut la 22 Ianuarie 1828, īn Bucuresti, la Curtea Veche, fiind al saselea copil al banului Mihail Ghica si al Catincai Ghica, nascuta Foca. Baneasa Catinca era o femeie distinsa, cultivata, inteligenta, spirituala, abila īn politica externa, fiind - totodata - prima scriitoare din Tara Romāneasca.
Fiica ei, Elena, mosteneste talentele mamei sale. Tānara Elena primeste o aleasa educatie la "Scoala Domneasca" din Bucuresti. La 15 ani cunoaste noua limbi straine. Tot acum, traduce Iliada din greceste īn germana, lucrarea fiind publicata la Leipzig. De la marii patrioti ai vremii - īntālniti īn casa parinteasca - īnvata iubirea de libertate, de patrie īn armonie cu iubirea de umanitate.
Tatal sau a fost mazilit īn anul 1841, ceea ce va determina exilul familiei care se stabileste la Dresda, unde Elena īsi continua studiile.
Bine primita la Curtile aristocrate ale Europei, unde este mult apreciata pentru vasta ei cultura si inteligenta, cunoaste pe regele Ioan al Saxoniei - traducatorul lui Dante īn germana -, e primita la Curtea lui Franz Iosif - privit fara simpatie pentru absolutismul sau -. La Postdam - la "Sans Souci" - īn prezenta regelui Frederich Wilhelm al III-lea, descifreaza o inscriptie greaca pe o statuie antica. Marea elenista Elena Ghica este primita cu onoruri īn Grecia, entuziasmul exalta īn publicatiile timpului. Este distinsa cu titlu de cetatean de onoare al Atenei, titlu acordat odinioara si lordului Byron. Sarbatorita pretutindeni, Societatea de arheologie a Greciei o proclama - la 25 Mai 1860 - membru de onoare.
Īn Europa toti cauta s'o vada, s'o auda vorbind. Īn Italia, Elena este īntāmpinata de Garibaldi "ca o sora īntre eroisme", precum singura marturiseste īn lucrarea sa, "Eroii Romāni". Este invitata de onoare la Ravena pentru sarbatorile īnchinate lui Dante. Este proclamata cetatean de onoare al orasului Florenta.
Īn toiul miscarilor revolutionare din 1848 este īn Tara Romāneasca, unde militeaza pentru libertate si unire. Parintii ei revin din exil pe tronul Moldovei. La Iasi, cunoaste pe viitorul ei sot, printul Alexandru Koltzoff Massaliski, cu care se casatoreste īn anul 1849, dupa care pleaca īn Rusia, unde este admirata, pretuita si īmbratisata de toata suita tarilor. Straluceste pretutindeni prin farmecul spiritului si gratia tineretii ei. Flagelata fizic si spiritual de catre sotul ei, Elena paraseste Rusia īn anul 1855, plecānd īn Elvetia unde īncepe o īnfloritoare activitate ziaristica - istorie, politica, economie, religie, literatura -. Este īn atentia īntregii lumi publiciste europene. Īn aceasta perioada adopta pseudonimul de Dora d'Istria. Buna sportiva, se avānta pe culmile ghetarului Moench unde īnfige drapelul romānesc cu numele Valahiei brodat. Elena Ghica este prima femeie care a facut o ascensiune īn Alpi. Fiind talentata īn domeniul muzicii, compune arii pe versurile poetului Heliade Radulescu.
Īn anul 1870 se stabileste la Florenta īn vila ce-i poarta numele, ca si piata alaturata : "Piazza Dora d'Istria".
Īn 1871, Societatea "Hellicona" din Smirna o alege presedinta de onoare. Numele ei are o circulatie internationala. Īmparatul Braziliei, Don Pedro al II-lea d'Alcantara, suveranul cel mai iluminat al timpului, vine sa o viziteze la Florenta.
Īn plina glorie a celebritatii sale, Dora d'Istria moare la Florenta, īn Noiembrie 1888. Prin testamentul sau, vila devine proprietatea orasului īn scop de binefacere, iar averea ei din Romānia revine - īn acelasi scop - Spitalelor civile din Bucuresti.
Dora d'Istria este prima mare scriitoare romāna recunoscuta pe plan international. Interesul, dragostea si devotamentul ei fata de Romānia, īn zorii formarii statului nostru modern, se oglindeste īn cele peste 120 de scrieri, publicate īn mai multe limbi si īn tari diferite. Alaturi de Quinet si Michelet face o calda pledorie īn strainatate īn favoarea Romāniei unitare.
Elena Ghica, alias Dora d'Istria, face parte din generatia marilor patrioti romāni, iubindu-si Tara īn care s'a nascut.