Buletinul "Calea de lumina"
AN VI, nr. 63-64, IULIE - AUGUST 1999

DIN ACTIVITATEA BISERICII

Moment Eminescu

Duminica 13 Iunie 1999, biserica ortodoxa româna "Sfântul Nicolae" din Montreal a comemorat 110 ani de la trecerea în eternitate a celui care este simbolul neamului românesc, Mihai Eminescu.
Programul a debutat cu o scurta alocutiune a parintelui paroh, dr. Cezar Vasiliu, dupa care dna. Elena Neacsu a vorbit despre poetul nostru "nepereche", cautând sa sublinieze faptul ca genialitatea poetului îsi trage seva din popor.
Pornind de la remarca facuta de însusi Eminescu care spunea ca geniul : "pe pamânt nu e capabil de-a ferici pe cineva, nici capabil de-a fi fericit", vorbitoarea a subliniat nefericirea poetului, dar si marea sa bucurie de-a se realiza în vers. Vorbind despre creatia eminesceana a cautat sa sublinieze faptul ca în întreaga sa opera, Eminescu a folosit numai limba poporului din care-si trage seva. Ilustrarile au fost facute mai ales cu cele doua capodopere : "Luceafarul" si "Glossa". În continuare s-a subliniat remarca pe care a facut-o Elisabeta Isanos, traducatoarea lui Eminescu în franceza, citindu-se alternativ poezia "Ce te legeni codrule ?", lectura având rolul de a sublinia intraductibilitatea lui Eminescu. Citând opiniile lui E. Cioran si M. Eliade, vorbitoarea a încheiat spunând : "Sa ramânem, deci, cu gândul ca Eminescu este partea noastra cea mai buna, mai grava, este adâncimea noastra, dar si raspunsul nostru adânc dat viitorului si viitorimii. Sa fim fericiti ca asa cum cântau sotii Doina si Aldea Teodorovici, de-a lungul istoriei mult încercate a poporului nostru, ne-am ales cu domnul Eminescu."
A urmat recitarea poeziei "Balada pentru Eminescu" de Radu Gyr, în interpretatea tânarului Victor Tazlauanu.
Un alt moment mult gustat si aplaudat l-a oferit grupul vocal "Româncutele" format din surorile Padurean din Hull-Ottawa. Omogenitatea, claritatea si caldura vocilor a transpus auditoriul în lumea mirifica a poeziei eminescene.
Recitarea poeziei "Criticilor mei" de Eminescu, în interpretarea lui Vlad Tazlauanu, a captat publicul pentru receptarea operei poetului.
A urmat un moment de mare sensibilitate oferit de micuta balerina Iulia Stoica. Dansând cu eleganta, talent si multa daruire pe melodia "Baladei" lui Ciprian Porumbescu, Iulia a dovedit capacitatea sufletului românesc de-a întelege si a recepta simbolul. Dansul sau a fost menit sa amplifice atmosfera de basm a momentului ce-a urmat.
Prezentarea adaptarii scenice a poeziei "Calin - file de poveste", realizata si regizata de dna Mia Padurean, ajutata de dna Elena Neacsu si de dl George Rusu, a constituit apoteoza spectacolului. Copiii si tinerii Cristina Baron, fratii Eduard si Robert Bugeac, micutul Alexandru Donia, micuta si talentata Silvia Iordache, surorile Alina si Ana-Maria Iorga, talentatul recitator Adrian Popescu, elegantele surori Diana si Laura Patas, suava Iulia Stoica, tulburatoarea Delia Solomoneanu, fratii Victor si Vlad Tazlauanu, hâtrul si atât de naturalul Alin Tupu, alaturi de sprintarele si talentatele surori Alexandra si Andreea Ursu, au daruit tot ce sufletul lor a putut da, ca acest spectacol sa devina o feerie. La acest lucru au contribuit din plin parintii, care s-au întrecut în a-si împodobi copiii ca adevarati printi si printese, flori ori minunatul mic greieras.
Tuturor le multumim pentru ca ne-au ajutat sa spunem înca o data, daca mai este cazul, ca fara Eminescu n-am fi Români.
A urmat lansarea cartii "Teatru pentru copii si adolecenti" al dnei Mia Padurean. Aparuta în 1988, în editura Danubius, cartea cuprinde trei scenete : "Misterul lacului Sfânta Ana" ; "Calin" (adaptare dupa "Calin - file de poveste" de M. Eminescu) si "Trei Crai" - adaptare scenica dupa o culegere populara. Volumul a fost primit cu interes de copii si parinti.

Consiliul parohial si Reuniunea doamnelor ARFORA