Buletinul "Calea de lumina"
AN VI, nr. 59-60, MARTIE - APRILIE 1999

DOCUMENTAR

ROMĀNI DE SEAMA

INSULA COBALCESCU

George Cobalcescu s-a nascut la 22 Decembrie 1831, la Iasi, unde a urmat scoala gimnaziala, apoi s-a īnscris la Academia Mihaileana, dar aceasta si-a īnchis portile dupa un an. A īnvatat singur pentru absolvirea liceului.
Pasionat de stiinte īsi deschide acasa un laborator, studiind intens, astfel ca la 18 ani, prin concurs ocupa catedra de stiinte naturale si fizica la Iasi.
A īntocmit manualul pentru elevi "Elemente de geologie pentru clasele gimnaziale", lucrare ilustrata cu 200 de imagini.
Īn orele libere studiaza cariera de piatra de la Repedea, unde a descoperit fosile ca : o fauna pietrificata, moluste tertiene etc.
A fost trimis īn Franta pentru a-si urma studiile īn mineralogie si geologie, la Sorbona. Reīntors īn tara (1862) publica lucrarea "Calcarul de la Rapidea". Este primul studiu geologic din Romānia, īnsotit de o harta.
Īsi urmeaza cariera profesionala la Universitatea din Iasi, tinānd timp de doua decenii, cursul "Geografia Daciei moderne". Īmpreuna cu studentii sai, face excursii tematice īn īntreaga tara, scormonind stāncile, rāpele, vaile, aflānd secrete ascunse de milenii. Īn urma investigatiilor a scris lucrarea "Studii geologice si paleontologice asupra unor tarāmuri tertiare din unele parti ale Romāniei" (1883). A fost primul geograf romān care cu entuziasmul unui adevarat patriot preda la Universitate geografia fizica a tarii - materie introdusa de el īn programa facultatii.
George Cobalcescu a reusit sa capteze izvoarele termale de pe Valea Oltului, ceea ce n-au reusit inginerii francezi adusi īn acest scop.
A murit sarac, la 21 Mai 1892. Prietenii si colaboratorii sai au strāns bani pentru īnmormāntarea celui a carui nume a fost dat unei insule din Oceanul Atlantic, ca drept omagiu marelui geograf. Acest lucru este amintit īn lucrarea americanului Frederich A Cook, publicata la londra īn 1900, "A Penguin Rockery Isle Cobalcescu" (Stāncarie cu pinguini pe Insula Cobalcescu).

PRIMA FEMEIE ARHITECT DIN LUME

Virginia Haret, nascuta Andreescu, este nepoata marelui pictor Ion Andreescu. S-a nascut la Bucuresti la 21 Iunie 1894. La 9 ani, ramasa fara mama s-a ocupat de cei trei frati si de gospodarie.
A facut liceul īn particular, luāndu-si bacalaureatul la liceul Mihai Viteazul.
Īn urma concursului de admitere, la 18 ani, a intrat prima la Scoala superioara de Arhitectura, terminānd-o cu foarte bine. Īn acelasi timp a urmat si Belle-Arte.
Nenumaratele sale acuarele fac azi parte din Colectia de stampe a Bibliotecii Academiei Romāne.
Din 1923 a lucrat īn serviciul tehnic al ministerului Educatiei nationale, de unde s-a pensionat īn 1947. A fost prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general.
Īn perioada dintre cele doua Razboaie mondiale, a reprezentat Romānia la Congresele internationale de arhitectura la Roma, Paris, Moscova, Bruxelles. I s-au acordat nenumarate premii care i-au īncununat cariera.
Multiple proiecte de arhidectura au fost realizate īn Bucuresti : pe b-dul Schitu Magureanu - palatul fostei societati Tinerimea Romāna, cladire cu 7 etaje, cu basoreliefuri cu scene din antichitate ; de asemenea, pe Calea Victoriei, ridica un fronton de cladiri - printre primele blocuri de beton armat ; pavilonul administrativ si dependintele subterane ale aeroportului Baneasa ; liceele Cantemir Voda si Gheorghe Sincai, precum si alte monumentale cladiri, fie de stat, fie vile particulare.
Lista proiectelor si realizarilor arhitecturale a Virginei Andreescu Haret este lunga si impresionanta.
Marea arhitecta se stinge la 6 Mai 1962, lasānd īn urma o opera mareata si un renume mondial.

Dr. Gabriela Dancescu