Buletinul "Calea de lumina"
AN V, nr. 47, MARTIE 1998
DOCUMENTAR
CETATEA VOIEVODALA "CURTEA VECHE"
Capitalele Tarii Romānesti au fost īn primele secole, dupa "descalecatul
lui Negru Voda", la Curtea de Arges si Tārgoviste. Īn secolul al XV-lea, Vlad
Tepes stabileste capitala Tarii Romānesti la Bucuresti - atestare documentara 20
Septembrie 1459 -. Tot atunci construieste si palatul domnesc, intrat īn istorie sub
denumirea de "Curtea Veche".
Istoria Bucurestiului se pierde īn negura vremii īnvaluita īn legenda lui Bucur, pastor
de oi, care ar fi ctitorit odata cu primele asezari si biserica Bucur.
Nucleul orasului medieval, situat pe malurile Dāmbovitei, pastreaza resturile curtii
domnesti (Curtea Veche) de curānd valorificate prin cercetari arhiologice si lucrari de
restaurare. Din ansamblul Curtii Vechi a ramas īntreaga biserica "Buna vestire"
atribuita lui Mircea Ciobanu (1545-54). Sapaturile arheologice au scos la iveala fundatia
palatului care arata o deosebita conceptie īn constructie : sculpturi medievale,
capiteluri de marmura ce dovedesc maiestria mesterilor constructori. Alte cladiri vechi
apartinānd curtii domnesti "Curtea Veche" au fost folosite, īn 1808, la
reconstruirea Hanului lui Manuc care a ars īn 1804.
Desi nu a continuat sa ramāna resedinta domneasca, complexul arhitectural "Curtea
Veche" incita curiozitatea publicului. De asemenea, a fost inspiratia marilor
pictori, mai ales īn litografii figurānd Bucurestiul de alta data.
Scriitorul romān Mateiu Caragiale intituleaza una din operele sale "Craii de la
Curtea Veche", apreciata din punct de vedere stilistic si ca subiect. Aceasta opera
suscita un interes deosebit aducānd īn prezent amintirea istoricului Palat voievodal
"Curtea Veche".
Dr. Gabriela Dancescu