Buletinul "Calea de lumina"
AN IV, nr. 38, IUNIE 1997

SPATIUL TRACIC

COLUMNA NE VORBESTE . . .

Columna - aceasta epopee īn piatra a poporului romīn - este ca o carte deschisa care ne povesteste clar, pagina cu pagina, istoria noastra care īncepe cu milenii īn urma.
A fost odata un popor puternic ce vietuia, mai īnainte de toate popoarele, peste īntreaga Europa. Erau Tracii, si din acest mare trup se desprinde poporul Dacic ce cuprindea teritoriul tarii noastre si chiar mai mult.
Privind columna, ce domina falnica Forum-ul Roman din Roma, vedem istoria acestui vasnic popor ale carui obiceiuri au ramas īn traditia poporului nostru pāna astazi : constructia caselor de la munte, portul nostru popular - care este acelasi astazi ca si cel daltuit īn piatra, pe columna -. Cānd Badea Cārtan, cioban din Cārtisoara, dupa o lunga calatorie pe jos, din satul sau pīna la Roma, ajunge sa-si vada visul - "Columna lui Traian" -, depune la baza ei o traista cu pamānt si un saculet cu grāul Daciei, apoi se culca si doarme la umbra Columnei. A doua zi, (Martie 1896), ziarele din Roma publica uimite, la vederea romānului ardelean: "Un Dac a coborīt de pe columna". Chipul si portul sau neobisnuit pentru ei, dar semanānd aidoma cu Dacii de pe basoreliefuri i-au uimit peste masura pe cetatenii Romei.
Continuitatea neīntrerupta a limbii Trace este o componenta esentiala a unui popor stravechi, pe care in accident al istoriei l'a facut sa-si schimbe numele, dar nu īnsa si fiinta.
Pe Columna lui Traian, sculptorii au redat īn cele mai mici amanunte scene realiste din lumea Traco-dacica, fiind atāt de veridice īncāt si cele mai neīnsemnate detalii vestimentare evoca dimensiunile sociale si geografice ale spatiului carpato-dunarean. Este de remarcat faptul ca īn scena, īn care Dacii negociaza pacea cu īmparatul nu exista un interpret. Dialogul are loc direct, ceea ce dovedeste ca cele doua popoare - trac si roman - vorbeau limbi asemanatoare. Martor contemporan, Dio Cassius relateaza scena trimisilor lui Decebal la Roma : "Ambasadorii lui Decebal fura introdusi īn Senat, unde, dupa ce depusesera armele, īmpreunara mīinile, apoi consimtira la pace si īsi ridicara armele".
Sapaturile recent efectuate la Ocnita (Vīlcea) de catre prof. D. Berciu, sunt edificatoare prin punerea īn evidenta a celei mai vechi scrieri traco-dacice, folosind majuscule si cursive romane. Textul vorbeste despre centrul politico-economic Buridava, unde domnea un regisor, ce avea numele īncris pe fragmentele unui vas de cult.
Acad. Louis Armand, vorbind despre miracolul romānesc al pastrarii limbii latine, spune ca numarul redus de cuvinte cu caracteristice dacice se datoreaza faptului ca Traco-Dacii vorbeau o limba preromanica.
Anticii cuprindeau sub numele generic de Traci o mare grupare de triburi īnrudite pe plan social, etnic, prin forme de viata economica, politica, culturala si spirituala asemanatoare. La un moment dat, Tracia se confunda cu Europa īnsasi.
Pe cuprinsul Peninsulei Balcanice (Haemus), populatia traca vorbea aceiasi limba, cu variatii dialectice inerente, care puteau fi īntelese de toti Tracii din spatiul sud-dunarean. Dupa īnfrāngerea regelui Filip al Macedoniei, proconsulul Titus Quintus Flavius, īnsotit de demnitari romani, a participat la jocurile istmice, iar cu aceasta ocazie s'a adresat multimii īn cuvinte īndata īntelese de toti.
Unele studii asupra limbii latine, bazate pe scriitorii antici si pe mitologie, cauta sa arate ca limba latina nu a fost īn exclusivitate limba popoarelor italice, ci ea a reprezentat numai o ramura sau un dialect al unei limbi comune.
Prin aportul noilor limbi, s'a alcatuit un fond comun, dar substratul fundamental ramāne cel trac si apoi cel traco-roman.

Dr. Gabriela Dancescu