AN IX, nr. 103-104, NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2002

Suntem in seara zilei de Sambata 9 Noembrie 2002.
La biserica Sf. Nicolae din Montreal, urmand vechile noastre datini ramase din mosi stramosi, s’au adunat enoriasi din cele cinci biserici romanesti ale orasului ca sa sarbatoreasca impreuna, cu un mic decalaj de cateva zile, inceperea postului de sase saptamani inainte de Craciun. Postul, ca o adevarata perioada de reculegere crestineasca si de pregatire sufleteasca, ne ajuta sa intampinam cu bucurie Sfintele Sarbatori ale Nasterii Domnului.

Chiar de la intrarea in scena a celor doua personaje, coana Efimita si conul Leonida, jocul actorilor nostri si primele replici spuse cu haz au creat o atmosfera de veselie. Ei au fost intampinati cu un ropot de aplauze. Doamna Elena Neacsu a fost o maiastra Efimita din piesa lui Ion Luca Caragiale, speriata de zgomotele chefliilor din strada. Toata lumea a fost de acord ca piesa marelui dramaturg Caragiale s’a jucat cu mult talent. Faptul a fost subliniat de aplauzele indelungi de la sfarsitul piesei.
Trebuie sa le spunem inca o data actorilor noastri Bravo talente romane !
Reuniunea sarbatoreasca de la biserica Sf. Niculae s’a desfasurat cu masura si decenta perfecta. In sala parohiala a bisericii, adunarea crestinilor a inceput cu rugaciunea si cuvantul Parintelui Cezar Vasiliu, dupa care toti asteptam cu nerabdare o surpriza despre care umbla, un zvon inca de acum cateva saptamani. Si iata ca soseste surpriza mult asteptata! A fost un omagiu adus literaturii romane si anului international de comemorare a lui Ion Luca Caragiale. Astfel, din repertoriul dramaturgului roman, artistii nostri amatori din echipa de teatru «Cortina» au interpretat celebra piesa satirica «Conu Leonida fata cu reactiunea» in care cei doi actorii principali au stralucit : Doamna Profesoara Elena Neacsu si Dl. Inginer Cristian Pavaluca, in regia dlor Pavaluca si Marian Costache. Chiar de la intrarea in scena a celor doua personaje, coana Efimita si conul Leonida, jocul actorilor nostri si primele replici spuse cu haz au creat o atmosfera de veselie. Ei au fost intampinati cu un ropot de aplauze. Doamna Elena Neacsu a fost o maiastra Efimita din piesa lui Ion Luca Caragiale, speriata de zgomotele chefliilor din strada. Toata lumea a fost de acord ca piesa marelui dramaturg Caragiale s’a jucat cu mult talent. Faptul a fost subliniat de aplauzele indelungi de la sfarsitul piesei.
Trebuie sa le spunem inca o data actorilor noastri Bravo talente romane !
Dar surpriza spectacolului nu s’a terminat, deoarece, cu ocazia acestei piese, s’a descoperit inca un talent romanesc, Domnisoara Elena Tudoroiu, care, desi a avut un rol mic, totusi s’a remarcat pe scena. Speram ca tanara speranta a micului teatru romanesc de amatori din Montreal va continua activitatea in grupul Cortinei, si ca o vom revedea si in alte piese.
Cat despre Dl. Cristian Pavaluca, cu talentul unui adevarat actor, el a dovedit o data in plus ca un inginer roman poate fi in acelas timp un iscusit inventator tehnic, un profund cunoscator al istoriei noastre dupa cum ne-a dovedit cu alte ocazii, un avizat om de litere iar in seara aceasta ne-a facut proba unui desavarsit actor de comedie. Dupa incheierea piesei, Dl. Cristian Pavaluca a facut o trecere in revista, o adevarata evocare istorica, a grupului de teatru «Cortina» initiat in urma cu sase ani de catre actrita Constanta Lerca, de la Teatrul National din Iasi. A trecut apoi la valorile romanesti in muzica, anuntandu-ne totodata concertul de muzica clasica al orchestrei simfonice «CAMAC» din Montreal, care va avea loc la 15 Decembrie, in program cu Schumann si Mozart si in care violonistul si compozitorul roman Dl. Cristache Zorzor, prezent la sarbatoarea noastra, va prezenta compozitia sa orchestrala pe teme de colinde romanesti de Craciun.
In continuare, Parintele Cezar a prezentat scriitorii, adevarate valori ale vietii noastre culturale prezente in sala: pe Doamnele Margareta Amza, Ileana Mester-Anghel, Dl. George Tautan-Cermeianu si a anuntat participarea grupului de scriitori, plus dna Felicia Mihali, la cel de al «25-lea Salon al Cartii», care a avut loc la Montreal intre 14 si 18 noembrie 2002.
A urmat un distins program muzical cu romante, cantate cu maiestrie si sentiment, de Doamnele Zoe Vasiliu, care si de asta data ne-a facut sa lacrimam si de Doamna Rodica Sandru, absolventa a Conservatorului de muzica din tara, cu vocea sa subtil nuantata. Doamna Zoe Vasiliu a recitat poezia "Antiteze" de Radu Gyr si splendida poezie "S’a dus amorul" de marele nostru Mihai Eminescu. Nu a lipsit nici poezia de dor pentru Romania; talentata poeta si pictorita Dna Ileana Mester-Anghel a fost solicitata sa ne recite, una dintre poeziile sale pline de sensibilitate, iar Parintele Cezar a evocat figura gingase a ariciului din poezia lui Toparceanu.
Trebuie insa sa subliniem faptul ca Parintele Cezar a fost cel care a creat atmosfera de voie buna si de intelegere fiind tot timpul prezent in mijlocul animatiei generale, care ne-a unit pe toti intr’un grup romanesc.
Dar iata ca a sosit si ora dineului. Doamna profesoara Elena Neacsu sa s’a dovedit si de asta data a fi sufletul serbarii noastre, izvor de energie, o neobosita organizatoare plina de amabilitate cu un cuvant bun pentru fiecare. Dsa a stiut sa antreneze colectivul de doamne care au lucrat benevol. Masa excelenta si variata, din meniul careia nu au lipsit sarmalele si raciturile de purcel, a fost pregatita de catre doamnele din asociatia ARFORA : Doamnele Elena Neacsu, Letitia Bejan, Sofia Parhon, Daniela Vieru, Doina Bucur, Ileana Cosmuta si Liliana Suciu. Ce sa mai spunem despre prezenta Dlui Nelu Creteanu si a Drei. Ines Creteanu care, cu multa eleganta au realizat servirea bucatelor.
Seara a fost agrementata de o mica, discreta si deosebit de reusita orchestra in care remarcam prezenta neobositilor si talentatilor nostri muzicieni Domnii Nicolae Patrascu excelentul violonist, Gaston Radulescu si Ion Bobaru. Pe langa muzica jocurilor romanesti si muzica de dans, muzicantii nostri ne-au delectat cu frumoasa Balada de Ciprian Porumbescu, care a fost un adevarat murmur de duiosie carpatina.
Pentru cei care au calatorit candva prin meleagurile mai putin umblate ale tarii noastre, deosebit de impresionante au fost cantecele de dans lent din Maramures si din tara Oasului,ale caror cuvinte sunt pline de un pur si hotarat patriotism. Dar sa vedeti Dvoastra ce veselie a urmat ! Las’pe tineretul roman, care pana la urma a incins o hora si o sarba batuta de se cutremurau podelele si a trecut apoi la jocuri din Ardeal de toata frumusetea, spre veselia generala, pentru ca asa se cuvine la sarbatoarea bucuriei de lasata secului. Si poate ca printre cei care s’au bucurat cel mai mult de sarbatoare, au fost micutii copilasi, fetite si baietei, care nu mai conteneau cu jocul si cu dansul, drept dovada ca lasata secului le-a mers si lor la inima.
Catre sfarsitul serbarii noastre, Dl. Ing. Adrian Gradisteanu a interpretat vocal cantece romanesti cu multa maiestrie. La reusita adunarii noastre sarbatoresti s’au implicat in mod activ membri consiliului parohial, Domnii Alexandru Petrescu, Ion Bejan, Doru Gligor, Victor Gheorghian, inginer de sunet, precum si Dl Cristian Vieru.
In atmosfera de bucurie, de buna cuviinta si de inalta calitate a sabatoarii noastre, totul s’a terminat cu decenta unei agape de adevarata intalnire crestineasca a romanilor.

Dr. Paul Dancescu

Back