Buletinul "Calea de lumina"
AN V, nr. 53, SEPTEMBRIE 1998

EVOCARE

Vernisata la începutul lunii August, la Muzeul National de Istorie, expozitia "Maria, regina României" comemoreaza 60 de ani de la moartea ilustrei figuri princiare pe care Grigore Gafencu a numit-o "regina tineretii noastre, cea mai frumoasa regina din lume". Este o fraza care închide în ea nu numai impresia unui congener, ci reprezinta însasi imaginea prin care regina Maria a ramas în memoria timpului si este înca vie în constiinta contemporanilor. Depasind cadrele unei expozitii de istorie, "Maria, regina României" reanima nu numai prin documente si obiecte din arhiva muzeului atmosfera curtii regale de la începutul acestui secol, ci reconstituie lumea, universul intim, atât de feminin dar si atât de eroic al Mariei, în diverse ipostaze ale vietii ei. Sunt reunite obiecte din colectiile Muzeului National de Istorie a României si din cele ale Muzeului Militar National, Muzeului de Arta al României, Muzeului National Peles, Muzeului National Cotroceni, precum si din colectii personale.
Devenita în 1914 regina a României, Maria Alexandra Victoria, principesa de Marea Britanie si Irlanda, era fiica ducelui Alfred de Edinbourgh (cel de-al doilea copil al reginei Victoria a Angliei) si a ducesei Maria Alexandra, unica fiica a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Regatul României s-a aliat în 1892, prin casatoria Mariei cu Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, cu cel al Marii Britanii si a intrat pe orbita unor interese politice care au sustinut permanent alianta cu tarile Antantei, în vederea unirii provinciilor românesti aflate sub stapânirea Imperiului Austro-Ungar.
Cuplul princiar s-a incoronat la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, si mantiile regale de la ceremonie sunt expuse pentru prima data la Bucuresti, dupa momentul 1948. Ele au facut parte, în urma cu un an, dintr-o expozitie deschisa la Pelisor si dedicata împlinirii a 75 de ani de la data încoronarii. Regina Maria a purtat la încoronare o superba mantie cu paftale, având însemnele celor doua case regale. Coroana ei din aur, cunoscuta deja publicului din fotografiile istorice care redau frumosul profil al reginei cu aceasta impresionanta podoaba pe cap, este expusa - tot pentru prima data - alaturi de coroana regelui Ferdinand, care se stie ca a apartinut si lui Carol I, iar otelul din care este facuta provine dintr-unul din tunurile turcesti capturate la Plevna.
Coroana Reginei Maria reprezinta o inestimabila piesa de arta lucrata la comanda familiei princiare de Casa pariziana Falize. Maria, regina României, a iubit operele de arta si a avut un gust fin pentru bijuterii, în parte primite la casatoria sa cu Ferdinand, în parte lucrate în vestite ateliere europene ale timpului. Gustul ei pentru safire, peruzele, perle a indemnat-o sa colectioneze piese de rara frumusete, asa cum, datorita gustului pentru portelan, a strâns o importanta selectie de portelan de Danemarca - piese putin întâlnite de altfel în aceasta parte a Europei. Crucea cu pandantiv, ornata cu doua siruri de diamante, ne sugereaza ca frumoasa regina, de sânge britanic si rusesc, a vibrat si a preluat mult si din traditia bazileilor bizantini, ale caror venerabile umbre influentau mult, prin spiritul lor, monarhiile europene. Gallé-urile expuse, tablourile, dintre care unele chiar pictate de regina, marturisesc un gust eclectic si o aviditate pentru nou, pentru necunoscut si pentru inedit. Regina Maria a avut o pasiune speciala pentru costumul popular românesc, cu care s-a îmbracat si s-a fotografiat de atâtea ori.
Asemenea unei alte regine aventuroase si romantice, a Frantei, regina Margot, chiar daca mai sensibila si mult mai umana decât aceasta, regina Maria a avut pasiunea îmbalsamarii inimilor. Nu ale iubitilor ei, ci a ei personala, care a dorit sa fie pastrata la Balcic. O data cu cedarea Cadrilaterului catre Bulgaria, caseta cu inima reginei a fost depusa în firida unei stânci de lânga Castelul Bran, apoi, în 1968, depusa în incinta Branului, iar din martie 1971 adusa în patrimoniul Muzeului National de Istorie a României. Inima reginei a stat în doua casete, care se pot vedea în expozitia de la Muzeul de Istorie : prima este din argint, si în ea a fost pusa dupa îmbalsamare inima reginei, iar cea de-a doua reprezinta o superba piesa oferita de doamnele de la curtea regala la nunta reginei Maria.
Impresia romantica de care nu se poate disocia figura reginei este contrabalansata, în demersul expozitional de la Muzeul de Istorie, de vocatia ei umanitara, ce a determinat-o sa aiba initiative într-adevar eroice. Uniforma de colonel de rosiori a reginei Maria si vestonul militar purtat de ea la revenirea în Capitala, la 1 Decembrie 1918, completeaza imaginea reginei ca sora de caritate în primul Razboi mondial si aceea de "comandant onorific al regimentului patru Rosiori". În 1913, ignorând posibilitatea propriei contaminari si a copiilor ei, regina Maria a îngrijit soldatii bolnavi de holera din lagarul de la Zimnicea.
Sensibilitate si aventura, devotiune si dragoste sunt semnele domniei acestei frumoase regine, care a dezinhibat atmosfera de la curtea regala a României si a inoculat gustul pentru eleganta si fast.
Este meritul Muzeului National de Istorie si al celorlalte muzee de a fi reusit aceasta emotionanta expozitie, la care un aport considerabil, în proiectul initial, îi revine muzeografului Radu Coroama.

Livia Stoenescu
(România Libera, 4 August 1998)