1. Care este rostul si scopul ierurgiilor ?
Sa curateasca, sa binecuvânteze si sa sfinteasca pe om si firea înconjuratoare, bisericile si obiectele de cult, casele, roadele câmpului si toate lucrurile de care omul are nevoie în viata, pentru lauda lui Dumnezeu si pentru mântuirea omului. Prin ierurgii se cere ajutor de la Dumnezeu si se alunga duhul diavolului dintre oameni, farmecele, blestemele, pofta pacatelor si toata necuratirea din inima, din casa, din natura. Omul devine astfel din nou vas ales al lui Dumnezeu.

2. Prin ce se aseamana ierurgiile cu Sfintele Taine ?
Si unele si altele mijlocesc harul si sfintirea omului, lucrând în chip tainic prin puterea harului dumnezeiesc.

3. Prin ce se deosebesc ierurgiile de Sfintele Taine ?
Sfintele Taine sunt întemeiate de Mântuitorul Însusi si privesc numai viata omului ; ierurgiile au un câmp de înrâurire mai larg, privind nu numai viata omului, ci si natura si fapturile necuvântatoare. De aceea unele dintre ele se savârsesc în afara lacasului de cult, în case sau în natura.

4. Care sunt cele mai importante ierurgii care sfintesc viata omului ?
a) Ierurgii sau rugaciuni în legatura cu nasterea omului : rânduiala curatirii femeii dupa nastere ; rugaciunea de punerea numelui pruncului si rugaciunile de îmbisericire a femeii si a pruncului la 40 de zile de la nastere ;
b) Ierurgiile care sfintesc viata omului pe pamânt: rugaciuni pentru cei ce sunt sub blestem si sub juramânt ; rugaciune de împacare a celor învrajbiti ; rugaciuni pentru diferite boli pentru copii, tineri si batrâni si mai ales moliftele Sfântului Vasile pentru izgonirea duhurilor necurate ; rînduiala tunderii în monahism, numita si slujba îngerescului chip ; etc.
c) Ierurgii care privesc sfârsitul omului pe pamânt: rânduiala pentru iesirea sufletului ; slujba înmormântarii mirenilor, a pruncilor, a preotilor, a calugarilor, a arhiereilor ; rugaciuni de dezlegare a celor adormiti ; rânduiala citirii stâlpilor la cei morti ; rânduiala pomenirii mortilor, la trei, la noua si la patruzeci de zile si rânduiala parastaselor sau panehidelor pentru cei raposati.

5. Care sunt cele mai importante ierurgii care sfintesc obiectele si natura înconjuratoare ?
a) Ierurgii sau slujbe de sfintire a obiectelor de cult: slujba sfintirii icoanelor, a crucilor si a troitelor; sfintirea vaselor de cult, a vesmintelor arhieresti, preotesti si diaconesti ; sfintirea clopotelor noi a locului si temeliei noilor biserici si, mai ales, târnosirea sau slujba sfintirii noii biserici.
b) Ierurgii privind sfintirea apei, adica aghiasma mica (sfestania) si aghiazma mare, la Boboteaza, si a obiectelor legate direct de viata omului, cum sunt : rugaciunile de sfintire a temeliei pentru casa, a caselor noi si a caselor tulburate de duhuri necurate; rugaciunile de sfintire a fântânilor noi si pentru vitele ce se îmbolnavesc ; rugaciuni pentru binecuvântarea mesei, praznicelor, a colivei, a semanaturilor, a roadelor noi, a corabierilor, a masinilor, rugaciuni de izgonire a lacustelor ; rânduiala sfintirii scolii etc.
c) Ierurgii speciale, cum sunt : rânduiala slujbelor si procesiunilor pentru ploaie pe timp de mare seceta ; rugaciunile procesiunilor cu sfinte moaste si a icoanelor facatoare de minuni pe timp de razboi, de seceta, de boli, cutremure si alte primejdii care ameninta viata oamenilor.

6. Unde si când se savârsesc ierurgiile ?
Unele se savârsesc în biserica, de exemplu molifta mamei la 40 de zile dupa nastere, sfintirea vaselor si a vesmintelor bisericesti etc., altele în case : sfestania, ierurgiile în legatura cu înmormântarea ; în sfârsit, o alta categorie se savârseste afara din case, pe câmp : binecuvântarea tarinilor, a holdelor, a fântânilor etc.
În ceea ce priveste timpul în care se savârsesc ierurgiile, unele sunt legate de anumite sarbatori sau date din cursul anului bisericesc, ca binecuvântarea salciei la Florii, a frunzelor de nuc la Rusalii si a oualelor la Pasti, aghiazma mare la Boboteaza. Altele, înca, nu sunt legate de un soroc anumit, ci se savârsesc oricând este de trebuinta ; sfestaniile prin case, care se fac de obicei miercurea si vinerea, dezlegarile si rugaciunile la diferite trebuinte.

7. Care sunt roadele si folosul uneia dintre cele mai cunoscute ierurgii, aghiazma mica ?
«Stiut sa fie ca prea bun obicei este si folositor de suflet sa se faca în biserici, în mânastiri si în case, sfintirea apei în toate zilele dintâi ale lunii si a stropi pe oameni în mânastiri si în chilii, asisderea si în casele mirenilor si toate ale lor. Aceasta apa sfintita pe care Duhul Sfânt prin rugaciunile preotilor o sfintesc, multe feluri de lucrari are, precum însasi ectenia sfintirii si rugaciunea marturisirii. Ca prin stopirea ei, duhurile cele viclene din tot locul se gonesc si se iarta de pacatele cele mici de peste toate zilele, adica nalucirile diavolesti, gândurile cele rele, iar mintea se curateste de cele spurcate si îndreptata spre rugaciune se face, aduce dar paza, înmultirea câstigului si îndestulare ; bolile goneste si da sanatate trupeasca si sufleteasca. Si mai pe scurt sa zicem : toti cei ce o primesc cu credinta iau sfintenie si binecuvântare. Pentru aceasta dar, datori sunteti si voi, preotilor, sa va învatati enoriasii vostri ca sa o primesca pe ea cu credinta, spre marele folos al lor» (Moliftelnic, ed. 1984, p. 167)

8. De ce se sfintesc, pe lânga om, si cele ce slujesc omului ?
Biserica Ortodoxa cauta sa sfinteasca toate cele create de Dumnezeu, începând cu omul botezat în numele Prea Sfântei Treimi si terminând cu cele de-i slujesc în viata si cu întreaga creatie. Biserica Ortodoxa are acest scop : sa ajute pe om sa se ridice spre Dumnezeu si sa împace pe om cu întreaga zidire, pe care a tulburat-o prin caderea sa, adica sa creeze acea armonie dumnezeiasca dinainte de cadere între om si Dumnezeu, între om si restul creatiei. De aceea Biserica Ortodoxa sfinteste toate, binecuvânteaza cele curate, spala cele întinate, ajuta prin Sfintele Taine, prin jertfa liturgica si prin tot felul de rugaciuni si ierurgii, sa se refaca acea armonie vesnica din paradis între Dumnezeu si creatie. De fapt, acesta este si scopul sau chemarea mistica a Bisericii Ortodoxe, de a coborî cerul pe pamânt si pe Dumnezeu în inimile oamenilor.

Iata, deci, pentru ce Biserica Ortodoxa sfinteste, binecuvânteaza si se roaga pentru toti si pentru toate. Ea doreste ca fiecare inima de crestin sa fie camara de taina a Prea Sfintei Treimi, iar pamântul pe care traim sa fie al doilea rai.

Bibliografie :